Feeds:
Articole
Comentarii

Teologia calvinista spune ca Domnul Isus nu a murit pentru toti oamenii, ci doar pentru cei alesi. Teologia arminianista spune ca Domnul Isus a murit si a purtat pacatele tuturor oamenilor.

Biblia spune insa ca Domnul Isus a murit si s-a dat ca jertfa de ispasire pentru toti oamenii 1Timotei 2:6 si a purtat pacatele celor alesi Evrei 9:28.

Mai jos aveti un clip in care combat teologia calvinista sustinuta de Andrei Croitoru.

006 Si totusi, El a murit pentru toti oamenii. Raspuns pentru Andrei Croitoru la apologia 050

Reclame

 

Primii oameni au fost ispitiți să mănânce din fructul oprit și păcatul lor a fost neascultarea în legătură cu ce nu aveau voie să mănânce. Domnul Isus, în pustiu, a fost
ispitit tot în legătură cu mâncarea, deși postise 40 de zile, însă a biruit ispita pentru că El nu trăia numai cu pâine, ci cu orice Cuvânt care ieșea din gura lui Dumnezeu. Multe minuni și multe pilde au fost cu sau despre hrană.

Pâinea cea de toate zilele îşi găsește și ea locul în rugăciunea „Tatăl nostru”. Deci hrana ocupă un loc important în Scriptură și în viața noastră. Trebuie să acordăm atenția necesară acestui aspect.

Trăim vremea sfârșitului, iar Scriptura ne spune că în aceste vremuri de final oamenii sunt așa cum erau în timpul lui Noe: mâncând și bând. Matei 24:38. Asta este societatea de consum de astăzi, venită la pachet cu lipsa înțelepciunii și cumpătării, dar și cu bolile asociate acestui consum neînfrânat. Înțelepciunea însă spune așa: „Nu fi printre băutorii de vin, printre mâncăcioșii neînfrânați, pentru că bețivul și mâncăciosul vor sărăci.”
Proverbe 23:20, 21.

Când vrem sa ne păstrăm curați, ne gândim la lucrurile pe care le privim și la cele pe care le ascultăm sau gândim … și uităm de gură și de ceea ce intră pe ea, sau mai exact la cât intră pe ea. Câte predici care condamnă îmbuibarea ați auzit? Aproape nimeni nu condamnă grăsimea excesivă de pe abdomen ca rod al îmbuibării. Nu vreau să spun că ce intră în gură ne întinează, ci doar că asta ține de condiția și forma templului Duhului Sfant. E important, și când mâncăm să ne amintim că trupul nostru este templu pentru Duhul Sfânt, iar templul trebuie să fie in condiții optime (1 Corinteni 6:19, 20). În Luca 12 găsim o pildă care ne descoperă un pericol mortal între oameni. Îmbuibarea trupului și înfometarea sufletului. Confuzia pe care acest om de afaceri a făcut-o a fost să creadă că sufletul său se va hrăni cu rodul ogorului său. „Suflete ai multe bunuri, odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te”.

Viața noastră este uniunea temporară a sufletului cu trupul, uniune care se rupe în momentul morții (Ecleziastul 12:7). Trupul, care este făcut din țărână, se hrănește doar cu lucruri care vin din țărână, iar sufletul care vine de la Dumnezeu se hrănește doar cu lucruri care vin de la Dumnezeu. Dacă nu înțelegem acest lucru vom încerca să hrănim sufletul cu lucruri materiale sau imateriale, dar care sunt din lume, cum ar fi muzică, filme, cărți, piese de teatru etc. Acestea nu vin din cer, din mediul din care provine sufletul și nu vor hrăni sufletul. Adevărata pâine care vine din cer este Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos, descoperit în Biblie. El Însuși a spus „Eu sunt pâinea vieții”, „Eu sunt apa vie”. Așa cum trupul are nevoie zilnic de hrană, în același mod și sufletul are nevoie zilnic de hrană. Așa cum trupul nostru însetează, așa însetează și sufletul nostru. Psalmul 42:1, 2.

După moartea Domnului , ucenicii descurajați s-au  intors la vechea lor meserie, s-au întors la pescuit, ca să-și câștige pâinea cea de toate zilele, dar n-au prins nimic. Când erau descurajați, obosiți și înfometați după o noapte de trudă, El era pe țărm, necunoscut de ei, dar cu micul dejun pregătit. El este cel care ne pune pâinea pe masă, să nu uităm asta. La acel mic dejun de pe malul mării, pregătit chiar de Domnul, îi spune lui Petru de trei ori: „Paște mielușeii Mei”, „Păstorește oile Mele”, „Paște oile mele”. Câtă grijă are El de mielușeii și oile Sale să nu le lipsească nimic. Mielușeii trebuie hrăniți, oile trebuie păstorite, trebuie conduse în pășuni verzi și la ape de odihnă. Dacă ești părinte, ești responsabil de hrana trupească și sufletească a copiilor care ți-au fost încredințați. Dacă ești un frate lucrător, de asemenea ești răspunzător să dai hrană la timp oilor Sale și să conduci mielușeii la pășuni verzi și sănătoase pentru că ei, mielușeii, nu fac diferența între iarba bună și cea otrăvitoare. Dacă ești o oaie în turma Sa, ești responsabil să recunoști vocea Lui și să rămâi lângă marele Păstor al oilor. Doar rămânând lângă El sufletul va fi săturat și în pace, având energie și viață din belșug.

În aceste zile, ca și în zilele lui Noe, oamenii se ocupă cu hrana pentru pântec; pentru asta muncesc, pentru asta cheltuiesc și se întâlnesc cu diferite ocazii, dar nimeni nu mai aude strigătul sufletului înfometat și însetat după Dumnezeu. Foamea și setea sufletului este mortală și nu poate fi potolită nici de bani, nici de poziția socială, nici de putere, nici de soție, nici de copii… de nimic din lume. Sufletul tău și al meu poate fi fericit și săturat doar la pieptul Celui care ne iubește atât de mult, care S-a dat pe sine Însuși ca oile Sale să aibă viața și s-o aibă din belșug. Ce Domn, ce Păstor minunat este Domnul Isus Hristos! Robert Ion

 

revista completa aici:

https://tineri.clickbible.org/

Astăzi toate recomandările medicale ne învață să evităm pe cât posibil alimentele
de tip fast food, alimentele super procesate, mezelurile sau „shaorma
cu de toate”.
Pentru a ne mișca și pentru a avea energie, trupurile noastre au nevoie de
combustibil, iar combustibilul vine din alimentație. Când vine vorba de mașina
noastră trebuie să fim atenți cu ce fel de combustibil alimentăm și ce
calitate are. În caz contrar, mașina merge prost sau nu mai merge deloc.
Astăzi trăim zile în care alimentația și pregătitul hranei a devenit un fel de
religie. Toată lumea postează diete, rețete sau farfurii pline și frumos ornate.
Plăcerea gustului a devenit subiect de emisiuni și concursuri de televiziune.
Internetul e plin de nutriționiști și diete de toate felurile. Totul pentru trup. Un
lucru însă este clar: pentru a trăi trebuie să ne hrănim sănătos.
Un om obișnuit petrece în medie aproximativ 35.000 ore din viață mâncând,
adică 8 ani mâncând non-stop timp de 12 ore pe zi.
Până aici cu toții suntem de acord. Acum vine întrebarea care separă oamenii.
Întrebarea care se pune și la care trebuie să răspundem este următoarea:
Este omul doar trup?
Dacă răspunsul e „Da!”, atunci e clar: să mâncăm și să bem, căci mâine vom
muri. Poftă bună!
Dacă nu, iar pe lângă trup omul are și suflet, atunci păstrând raționamentul
trupului, e vital să ne hrănim și sufletul. Fără hrană murim. Iar fără hrană de
calitate vom fi fie fără vlagă, fie plini de boli.
Oamenii spun așa: „Sănătate! Că-i mai bună decât toate!”. E normal să-ți
dorești să fii sănătos. Dar hai să ne urăm și să ne dorim și „Sănătate pentru
suflet”. Asta chiar e cea mai bună dintre toate. Sănătatea sufletului, asta ne
dorim să abordăm în numărul de față.
„Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”
(Matei 4:4).
Dorința și propunerea noastră este să vedem ce, cât și cum să ne alimentăm
pentru o viață sufletească care să radieze și să dea pe deasupra. Și numărul
acesta al revistei este o gustare sănătoasă pe care o punem înaintea voastră.
Dacă pentru sănătatea trupului soluția nu constă în diete și cure, ci un stil de
viață sănătos, cu hrană curată, plină de nutrienți și vitamine, dar și multă apă,
cu cât mai mult pentru sufletul nostru veșnic avem nevoie de un astfel de stil
de viață.
Așadar, pentru o viață sănătoasă consumați zilnic … Sfintele Scripturi.

 

sursa:

http://tineri.clickbible.org/

 

Unde sunt crestinii adevarati ?

La ortodocsi ? la catolici ? la baptisti sau evanghelisti sau penticostali ? Sau sunt peste tot ?

Si daca sunt peste tot eu unde ar trebui sa merg ? la ce biserica ?

Apropo … tu de ce mergi la biserica in care mergi ?  Clipul de mai jos ne da raspunsul biblic la aceste intrebari. Vizionare placuta si de folos !

O explicatie pe marginea unui mesaj al lui Andrei Croitoru legata de ispasirea limitata.

 

 

Fapte 13:1 vorbeste de adunarea din Antiohia si de profetii si invatatorii care erau acolo, nici o mentiune despre pastorul (sau episcopul in limbajul nou testamental). In Efeseni 4:11 este clar ca EL (Hristos) a dat pe unii (nu un alt om si nici seminatul teologic) apostoli, profeti, evanghelisti, pastori si invtatori. Asadar este o pluralitate de daruri data de Domnul pentru „mireasa” Sa, Adunarea. Iar un lucru cred ca este limpede pentru toti, El este capul adunarii si exercita aceasta autoritate prin darurile pe care le-a dat adunarii. Deci pluralitate de slujbe si daruri, nu cumul de functii. Apoi 1 Cor 12:28 „Şi Dumnezeu a pus pe unii în adunare: întâi, apostoli; al doilea, profeţi; al treilea, învăţători; apoi puteri miraculoase; apoi daruri de vindecări, ajutorări, cârmuiri, felurite limbi. Toţi sunt apostoli? Toţi, profeţi? Toţi, învăţători? Toţi au puteri miraculoase?” Din acest text reiese ideea clara a pluralitatii darurilor si nici o mentiune despre pastorul (episcopul – articulat cu intentie pt contrast) Mai departe, 1 Tim 1:3 In primul rand Pavel este apostol prin porunca lui Dumnezeu, apostolie primita direct de la Domnul , el ii scrie lui Timotei asa cum l-a si rugat cand mergea spre Macedonia sa ramana in Efes, deci Pavel revine cu rugamintea avand in vedere caracterul timid al lui Timotei 2 Tim 1:7 (duhul de frica – tradus mai exact este duhul de timiditate) sa ramana la Efes si sa combata legalismul si gnosticismul nu sa fie pastorul. Basca faptul ca era o misiune temporara ma duce cu gandul ca n-a fost el pastorul. Mai departe, 1 Tim 3 asa cum ai subliniat si tu era nevoie de diferite categorii de slujitori, iarasi ideea de pluralitate de daruri si slujbe. Acum, episcopul este un crestin cu experienta si maturitate care supravegheaza cu evlavie viata spirituala a adunarii si trebuie sa conduca cu pilda propriei sale vieti. Sunt mai multe texte care ne arata clar ca nu este un episcop, asa cum ai spus ci mai multi episcopi in aceiasi biserica, cum ar fi: Fapte 14:23 / Fapte 20:17 / Filipeni 1:1 / Iacov 5:14 un episcop este tot una cu un supraveghetor, acelasi termen tradus aici cu episcop este tradus in Fapte 20:28 cu supraveghetor. Un episcop sau un supraveghetor este totuna cu un presbiter pentru ca aceiasi barbati care sunt numiti prezbiteri in Fapte 20:17 sunt numiti supraveghetori in Fapte 20:28 (Conform si Tit 1:5 si 1:7). Asadar episcop=supraveghetor=batran=prezbiter. revin la 1 Tim 3 si citez ce ai spus : „Pavel învață pe Timotei să pună peste Biserica din Efes pe acest Episcop” nu este vorba de un singur episcop (pastor) sunt mai multi, zice asa : „daca doreste cineva …” nu deducem de nicaieri ca este un singur post, si daca mai doreste cineva slujba aceasta, nu se mai poate. Iar in v2 cand spune spuraveghetorul trebuie sa fie …. e clar ca nu este ideea ca e numai unul ci este descris profilul moral al unui supraveghetor. mai departe, ver 5 spune „cum va ingriji de Adunarea lui Dumnezeu” daca acasa conduci la adunare ingrijesti de ceea ce Dumnezeu a dat. Episcopul nu este un fel de sef care conduce lucrurile, Hristos este Capul slavit care conduce prin Duhul Sfant, episcopul are datoria sa pastreze nealterata biserica de invataturi false de practici gresite si de asocieri si relatii nepotrivite. Raul moral, raul doctrinar si raul de relatie.

Cand citesti epistolele apostolului Pavel observi ca in nici o scrisoare nu face referire la pastorul bisericii careia ii scrie scrisoarea. Nu e surprinzator acest lucru ? Mai ales acolo unde erau multe probleme cum ar fi Corintul, nu zice nimic despre fratele pastor.

Nici cand scrie romanilor si aminteste o serie lunga de frati si surori in ultimul capitol, nu pomeneste nimic despre pastor. De ce oare ?

va invit sa vizionati clipul si sa comentati pe marginea lui cu opinia dumneavoastra.